Familia- Un plan al lui Dumnezeu
Începând cu anii ’80 tot mai mulți cetățeni români – singuri sau cu familia – au reușit să treacă frontierele și să se stabilească în Austria. Cu valul acesta a ajuns și un număr considerabil de adventiști în Viena.
În anul 1986 se aflau deja aproximativ 50 de români refugiați în comunitatea austriacă adventistă Adventhaus. (Din aceștia nu toți au rămas în Austria, unii au emigrat în USA).
Fraților români din comunitatea Adventhaus li s-a dat posibilitatea de a ține școala de Sabat în grupe, în limba lor. Ca să profite și de predici, comunitatea austriacă a făcut posibilă traducerea simultană a predicilor prin intermediul căștilor din limba germană în română.
La inițiativa fratelui ALBULESCU, pastor pensionar din Romania, în 1987, grupa română, a primit acordul bisericii locale de a-și organiza propriile ei servicii divine în sala mica din subsolul adunării. Uniunea austriacă a încredințat grupa fratelui Eugen BOSTAN, pastor pensionar din România.
În 1988 grupa a devenit sine stătătoare fiind girat de către pastorul austriac, Horst ZACHUBER, din Adventhaus și de către fratele Eugen BOSTAN.
În urma schimbărilor din România, după 1989, mulți adventiști au venit în Viena, stabilindu-se aici, întărind numeric și potențial grupa română.
În 1990, primind din partea Uniunii austriece statutul de Comunitate AZȘ de limba română, grupa se mută în sectorul 14 pe Linzerstrasse 47, prima sa locație separată ca sală de cult. Primul pastor girant a fost fratele Eugen Bostan.
In 1991 Uniunea Austriacă l-a repartizat ca pastor pe tânărul Doru TĂRÎȚĂ, care tocmai terminase studiile teologice la Bogenhofen. Fratele Tărîță a slujit adunarea de limba română până-n 1993, după care a fost repartizat la comunitatea austriacă din Linz.
În anii 1991-93 s-a desprins o grupă mică din comunitatea din Linzerstrasse, care s-a format ca o a două comunitate română în sectorul 21 din Viena.
După plecarea fratelui Tărîță, cele două comunități au fost preluate de către pastorul pensionar Franz KOZA, originar din Cernăuți.
În 1994, după studii teologice de la Bogenhofen și 2 ani de activitate la Klagenfurt, pastorul Csaba TÖRÖK a fost desemnat să slujească în aceste comunități române. O perioadă de timp a fost în continuare susținut de către pastorii Koza și Bostan.
În urma creșterii numerice atât prin transfer, cât și prin botez a comunității-mamă din sectorul 14, sala de cult a început să devină neîncăpătoare. Un număr mare de copii și tineri formează viitorul promițător al Bisericii.
Uniunea Austriacă, înțelegând necesitatea comunității române, a căutat o nouă locație. La marginea Vienei, tot in sectorul 14, s-a găsit o clădire care urma să fie reconstruită și adaptată nevoilor și așteptărilor bisericești. Frații români au contribuit substanțial atât financiar cât și prin munca lor la această construcție.
Inaugurarea noii clădiri ca și adunarea adventistă de limbă română a avut loc în anul 2000. În sala încăpătoare s-au reunit cele două adunări românești din Viena.
Fratele Török a deservit comunitatea de limba română până-n anul 2003 când a fost readus din nou fratele Tărîță. După alți 5 ani de pastorație a dat mai departe ștafeta fratelui Otto STĂNOIU, pastor din România, fiind angajat de către Uniunea Austriacă, care a slujit zece ani în rândul acestei biserici. Având în vedere că numărul membrilor a crescut, în 2016 s-a format o nouă comunitate adventistă română.
Astfel comunitatea mamă fusese în 2018 pentru a doua oară încredințată pastorului Csaba Török, iar fratele Stănoiu a preluat noua comunitate (Meidling) care în anul 2019 s-a mutat în clădirea ei actuală din sectorul 12.
Sperăm că Domnul va îmbogăți și va spori Biserica Sa cu mulți alții dornici de mântuire.
Anul 1980 a însemnat un an de referință pentru comunitatea adventistă română din Viena. Atunci un număr mare de români, împreună cu familiile lor, au trecut frontierele care îi despărțea de visul european și s-au stabilit în Austria. Destul de mulți adventiști care și-au ales ca oraș de reședință, Viena, au fost adoptați imediat de comunitatea austriacă de adventiști, Adventhaus. Pe parcurs, o parte din adventiștii ajunși în Viena, au decis să-și croiască drum spre SUA, astfel încât în anul 1986 Adventhaus număra 50 de membri români, refugiați. Integrarea românilor adventiști printre austriecii adventiști, nu suferea decât un singur impediment: limba germană. De aceea s-a adoptat o nouă metodă de studiu al școlii de Sabat, unde românii aveau grupe separate de studiu, în limba maternă. Predicile erau traduse simultan în limba română, prin intermediul căștilor, facilitând în felul acesta, participarea fraților români, și la serviciu divin. Lucrurile au evoluat rapid astfel încât în anul 1987, un pastor pensionar din România, fratele ALBULESCU, a venit cu o inițiativă care a fost imediat unanim acceptată: românii adventiști aveau posibilitatea să-și țină propriile servicii divine în limba română, într-o sală mică de la subsolul comunității Adventhaus. Mica comunitate de români a fost încredințată spre păstorire, de către Uniunea adventistă austriacă, fratelui pastor pensionar, Eugen BOSTAN. În anul 1988 vorbim deja de o grupă de adventiști români, stabilă, sub atenția pastorului austriac Horst Zachuber cât și a pastorului Eugen Bostan.
Evenimentele din România anilor `89, a adus o serie de schimbări și în rândul credincioșilor adventiști români din Viena. Odată cu emigrarea unui nou val de români peste frontiere, comunitatea din Viena s-a mărit considerabil. Cu acordul Uniunii adventiste austriece, în anul 1990 grupa de adventiști români primesc statutul de Comunitate AZS de limbă română, sub păstorirea fratelui Eugen Bostan. Prima locație independentă a comunității nou formate a fost pe Linzerstrasse 47 în sectorul 14, Viena. Între anii 1991 și 1993 se produc schimbări majore în Comunitatea AZS, Viena. Doru Tărâță, un pastor tânăr, abia ieșit de pe băncile seminarului teologic de la Bogenhofen, este repartizat de către Uniunea austriacă să slujească adunarea de frați adventiști din sectorul 14. Tot în aceeași perioadă, din Comunitatea din sectorul 14, se desprinde o grupă mică de români adventiști pentru a forma o a doua Comunitate AZS, în sectorul 21 Floridsdorf. După anul 1993, odată cu transferarea pastorului Tărâță în Comunitatea austriacă din Linz, cele două comunități din sectorul 14 și din sectorul 21 au fost preluate de pastorul Franz Koza, originar din Cernăuți. Pentru a întări rândurile păstoririi celor două comunități de români adventiști din Viena, anul 1994 îl aduce alături de pastorii Koza și Bostan, pe pastorul Csaba Török, proaspăt absolvent a studiilor teologice de la Bogenhofen și cu doi ani de experiență, la Klagenfurt.
În anii ce au urmat, numărul credincioșilor adventiști a crescut foarte mult, atât în urma transferurilor externe, cât și prin botezul noilor membri. O nouă generație de copii și tineri, întregeau comunitatea-mamă din sectorul 14, devenită acum, destul de neîncăpătoare. Se impunea necesitatea găsirii unei noi locații, mult mai spațioasă decât cea actuală. Cu eforturi susținute din partea Uniunii austriece, o clădire de la marginea Vienei, tot în sectorul 14, a fost pusă la dispoziția fraților români adventiști. Noul locaș de închinare avea nevoie de reparații substanțiale și modificări, adaptate nevoilor și necesităților comunității creștine. Cu sprijin atât financiar cât și fizic al membrilor comunității, noua locație a Bisericii române adventiste de ziua a șaptea din Viena, a fost inaugurată în anul 2000. Noul sediu din Hauptstrasse 118, sectorul 14, era acum destul de încăpător pentru a reuni ambele comunități române din Viena.
În anul 2003, pastorul Török își încheie misiunea de slujire în comunitățile din Viena, urmându-l din nou, pastorul Tărâță. În anul 2008, responsabilitățile păstoririi numeroasei familii de creștini adventiști din Viena au fost predate pastorului Otto Stănoiu.
In 2016 din Biserica-mamă s-a desprins din nou o grupa care a format o noua comunitate in sectorul 10 unde pentru 2 ani s-a desfasurat serviciile de inchinare avand ca pastor tot pe Otto Stanoiu.
Anul 2018 îl aduce din nou pe pastorul Török, la slujirea Comunității din sectorul 14, urmând ca pastorul Stănoiu să preia responsabilitățile comunității nou-formate, cu sediu provizoriu în sectorul 10. În anul 2019, cea de a doua comunitate de români adventiști își stabilesc locașul de închinare în sectorul 12, Meidling. Dorim ca pe viitor, Dumnezeu să înmulțească numărul credincioșilor dornici de mântuire, așa cum a făcut-o până acum.